1.Informații despre Mănăstirea Voroneț

În inima degradului Carpaților se ridică, la poalele unei păduri de brazi luxuriante, o biserică simplă, colorată cu fresce. Acest edificiu arată ca un Evangheliar iluminat larg deschis. Aşa au vrut pictorii şi cei care au comandat aceste picturi: să aducă învăţăturile Scripturii la viaţa vizitatorilor. Astfel se prezintă și azi, emoţionând milioane de turişti din toate colțurile lumii cu misterul lui istoric. El este un simbol al credinței și lirismului de acum 500 de ani, rostit prin culori și piatră.

În anul 1488, Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt a construit Biserica Mănăstirii Voroneţ în doar trei luni și trei săptămâni (începând pe 26 mai și terminând pe 14 septembrie). Acesta este ctitoria acestuia cea mai reprezentativă.

2. Arhitectura sistemului

Experţii consideră arhitectura Bisericii Sf. Dumitru din moldovenească ca fiind o combinaţie originală a stilurilor bizantine (forma triconică a absidelor, compartimentare altar-naos-pronaos, sistemul de boltire) cu elemente gotice târzii (înălţimea, contraforturile exterioare, chenarele uşilor şi ferestrelor în arc frânt). Aceste caracteristici se îmbină cu frumuseţea particulară a artei autohtone (simplitatea şi intimitatea construcției, acoperişul țuguiat cu şindrilă traforată de la casele de la ţară).

Voroneţ Monastery Church, a stone ship full of grace, simplicity and charm, impresses through its verticality, harmonious proportions, solid structure, massive walls supported by buttresses and especially by the skillful transition from the rectangular body of the building to the side apses and to the larger apse corresponding to the altar, all of them semicircular. [Corina POPA]

Pictura interioară, creată în anul 1496 sub îngrijirea marelui ctitor, reprezintă un amestec special de elemente arhaice şi austere inspirate din iconografia bizantină. Claritatea şi exactitatea desenului, tonurile grave şi expresivitatea personajelor sunt caracteristici care fac ca această pictură să impresioneze fiecare privitor. [Petre COMARNESCU]

3. Legenda Mănăstirii Voroneț - O poveste despre miracole și minuni care au inspirat o lume întreagă.

Celebrele biserici şi mănăstiri construite de voievodul moldovean sunt îndeobşte cunoscute, dar legendele sacrale despre Voroneţ reunesc cele două mari personalităţi în destinul naţional al Moldovei. Acestea aduc pe Cuviosul Părinte Daniil alături de Marele Ştefan, unul din cei mai mari Sfinţi ai Moldovei. Acesta a fost un sihastru şi duhovnic vestit, care a creat la Putna o mică chilie săpată în piatră şi apoi la Voroneţ pentru următorii 20 de ani o mişcare isihastă fără egal pentru vremea sa.

Ştefan-Vodă se afla în călătorie spre Moldova, mergând de la cetatea Neamţului. Pe drum, el a ajuns la Voroneţ, unde locuia un părinte sihastru, Daniil. Apoi, a bătut la uşa sihastrului și aceasta i-a spus lui Ştefan-Vodă să stea afară până ce se termină ruga sa. Dupa ce si-a istovit ruga, acesta l-a chemat pre Ştefan-Vodă în chilia sa și s-au confesat unul celuilalt. Așadar, István Vitez s-a întrebat pe dânsul ce ar trebui să facă fiindcă nu mai era capabil să lupte cu tur

Cuviosul Daniil Sihastrul a devenit rugător către Dumnezeu al voievodului Ştefan, iar la moartea sa a fost înmormântat în biserica Mănăstirii Voroneţ. După doar 47 de ani, a fost pictat ca sfânt pe faţada de miazănoapte, precum şi în Calendarul Ortodox din pridvor. Duhul său inspiraţional veghează asupra activităţii sale vremelnice şi ale celor care durează pentru totdeauna.

4. Rapoarte externe

La începutul secolului al XVI-lea, Mitropolitul Grigorie Roşca, un ucenic al său şi cărturar de renume, a adăugat bisericii o zonă nouă pe latura vestică, acoperită - un pridvor închis. Apoi au urmat picturile exterioare ale lui, mai întâi pe faţade, iar apoi în interiorul pridvorului.

Frescele exterioare de la Voroneţ, create doar un an după moartea lui Petru Rareș, fac parte drept din această epocă. Ele aduc cu ele strălucirea artistică și faima acestei mânăstiri și fac ca mitropolitul Grigorie Roşca să fie considerat cel de-al treilea ctitor al Sfintei Mânăstiri Voroneţ, după Sfântul Ștefan cel Mare și Sfântul Daniil Sihastrul. Cel credincios a fi autorul acestei adevarate capodopere a Renaşterii în sud-estul Europei este pristavul Marcu.

Picturile exterioare de pe pereţii construcţiei, într-o splendoare albastră strălucitoare, oferă o privelişte uimitoare. Partea artistică este excelentă, figurile fiind portretizate cu rigoarea unui adevărat artist. Viziunea artistică monumentală conferită acestor desene, frumuseţea decorativă a compoziţiei lor şi alternanţa savantă de teme armonizate în registre şi panouri sunt esenţiale pentru calitatea artistică remarcabilă a acestor lucrari.

Pe partea vestică a pridvorului, fără alte deschideri, arhitectura s-a supus decoraţiei ce urma să fie pictată. Amploarea spaţiului, împreună cu zonele laterale ale contrafortului, oferind o scenă mare pentru drama bine cunoscută a Judecăţii de Apoi – o compoziţie unică în arta Orientului creştin. Chiar dacă nu are coşmarurile și groaza aparente din Occident mai târziu, Judecata de Apoi este prezentată ca o liniște solemnă ce expune planul Tatălui care se împlineşte prin Fiul Său: acela de a judeca lumea și de a o duce la Mântuire.

Remarcabilele teme de pe celelalte faţade ale pridvorului reflectă legătura specială a Mitropolitului Grigorie Roşca cu acestea. Astfel, spre sud se prezintă Viaţa Sfântului Nicolae şi Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, pe contrafort sunt redate momentele Sfântului Gheorghe înfruntând balaurul, iar spre nord Vămile văzduhului tocmai pentru a sublinia tema escatologică adesea prezentată în construcţiile monahale.

Pe pereţii pronaosului şi al naosului (biserica Sfântului Ștefan cel Mare) se regăsesc reprezentări ale Cinului (Ierarhia cerească și pământească), Arborele lui Iesei sau Arborele genealogic al lui Iisus Hristos, precum și Imnul Acatist. Toate aceste teme sunt amplasate pe fațada de sud în dreptul pronaosului, iar procesiunea tuturor Sfinţilor din Vechiul și Noul Testament se îndreaptă spre Răsărit ca spre o ţinta. Acestea sunt elementele esențiale ale programului decorativ al perioadei respective.

Trei aspecte ies din echilibrul ordinii chiar și la Manastirea Voroneț.

Mănăstirea Voroneţ reprezintă un strigăt de luptă împotriva cotropitorilor, prin pictura care se împletesc cu rugăciunea pentru salvarea Ţării Moldovei. Pictura Judecata de Apoi prezintă pe cei mai periculoşi duşmani ai Moldovei la acea vreme – turcii (textul caligrafiat accentuând cuvântul "turci") sau tătarii - subliniazând o intenţie politico-militar. Această idee este vizibil pe faţada sudică, unde sunt ilustrate 12 episoade legate de martirajul Sfântului Ioan cel Nou, şi aducerea moaştelor sale la Suceava sub domnia lui Alexandru cel Bun (Sfântul Ioan cel Nou fiind martirizat

O altă caracteristică distinctivă se referă la elementul de tradiţie al călugărilor şi sihaştrilor, care au fost mai mult decât liderii rezistenţei faţă de dominaţia străinilor. Temele precum Viaţa Sfântului Nicolae, Viaţa Sfântului Antonie şi Vămile Văzduhului sunt o glorificare a vieţii purificate ale sihaştrilor.

Pictura reflectă viața cunoscută de pictori și înfățișată cu dinamism și naturalitate: Eva toarcând lâna ca o gospodină și Adam aratul unui plug tras de boi, ca un fermier. Abel este înconjurat de turma sa de oi, reprezentat ca un cioban. Îngerii din scena Judecăţii de Apoi sunt vorbiţi cântând din buciume moldoveneşti, iar Sfântul Ilie este prezentat urcând la cer cu un car are simplă căruţă ţărănească. Casnicii stăpânului din Parabola Fiului risipitor dansează o hora moldovenească, iar atunci când un mort se duce sp

5. Alte minuni ale Voronețului

Pe lângă picturile şi arhitectura de o mare valoare artistică, Sfânta Mănăstire Voroneţ prezervă o bogată colecţie de artă medievală. Lespezile funerare din pronaos şi pridvor decorează frumos interiorul stranei, jilţul şi fereastra adaugând elemente decorative îmbinate în mod ingenios, fără a tulbura spaţiul sau competind cu decoraţia murală. Operele de sculptură în lemn de la tâmpla Altarului sunt capodopere remarcabile, iar epitafele, broderiile mari şi copertele din spate ale cirtirii oferite Mitropolitului Grigorie Roşca oferind o noua interpretare mai decorativă care include

Până la sfârşitul anului 1700, Sfânta Mănăstire Voroneţ, un adevărat lăcaş duhovnicesc a devenit cunoscut în toată Europa. Sub conducerea Cuviosului Daniil, aceasta a avut o misiune dublă: cultural și educațional. Aici au fost predate carte și nevoințele duhovnicești a mai mulți preoţi, egumeni, monahi și dregatori de țarî. Această mînastire medieavală a fost o adevarat scolae de caligrafie miniaturizare si traduceri din limba greacã si slavonã. Este cunoscuta prin douã dintre cele mai vechi manuscrise româneşti: Codicele Voroneţean ş

Manastirea Voronet are o fatada frumoasa.

Au urmat două secole în care autentica vocatie monahala, culturala si nationala a fost neglijata sau se afla în criză.

6. Mănăstirea Voroneț, un sit istoric de inestimabil valoare

În 1785, după ce Imperiul Austriac a anexat partea de nord a Moldovei, Mănăstirea Voroneţ şi alte 22 de mănăstiri au fost desfiinţate. Călugării au fost alungaţi, iar chiliile au căzut încet-încet în ruină. Acest lucru a provocat formarea satului Voroneţ, format din foştii locuitori ai mănăstirii și biserica s-a transformat într-un luks locație pentru slujbele acestora.

După ce Marea Unire a unit ţara, personalități culturale și politice au readus în atenţia publicului importanța istorică și artistică a acestei ctitorii vechi. Sfântul locaş a fost declarat monument istoric, iar numărul vizitatorilor din întreaga lume creşte neîncetat.

În timpul comunismului, „Monumentul istoric şi de artă de la Voroneţ” a fost ascuns pentru a-şi păstra caracteristicile artistice unice. Lumânările şi slujbele au fost interzise în lăcaşul religios, iar reparaţii importante au fost făcute pentru protejarea picturii exterioare, înlăturarea umezelii care ameninţa frescele din ziduri şi consolidarea zidurilor. De asemenea, pardoselile au fost restaurate şi refăcute pentru a se preveni deteriorarea.

7. Restaurarea Mănăstirii Voroneț

În 1991, după 206 ani, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat o decizie istorică: să reînvie Mănăstirea de la Voroneţ ca o mănăstire de călugăriţe. Ca prim Stareț al Mănastirii Voroneț a fost numit Stavrofora Irina PÂNTESCU.

Sfântul Daniil cel Sihastru, făcătorul de minuni, unul dintre marii sfinţi ai Moldovei şi ai lumii ortodoxe, un ctitor al spiritului românesc ne cheamă la Mănăstirea Voroneţ. Ne îmbie să urcăm treptele cunoştinţei sub lumina strălucitoare a Adevărului şi al vieţii în Duh. Albastru rasunator. Albastru călauzitor. Albastru crucificator. Albastru curatificator. Albastru dragoste plin.

Mărturii și cugetări din Monahia Gabriela Platon de la Mănăstirea Voroneț, publicate în 2007 de Editura Thausib.